Mindful-ness

“Feelings come and go like clouds in a windy sky. Conscious breathing is my anchor.”

Conceptul Mindfulness a luat amploare în ultimii ani, iar asta e un lucru foarte bun. Mindfulness reprezintă capacitatea de a fi total prezent, de a trăi pentru Aici și Acum, de a fi conștient de gândurile, acțiunile și emoțiile tale. Mindfulness reprezintă starea de atenție orientată către momentul prezent și ce se întâmplă cu noi atunci, ce schimbări apar, in gândurile și sentimentele noastre.

Practică întâlnită și în terapiile umaniste, dar și pur și simplu în natura umană, capacitatea de a fi prezent trebuie exersată pentru a nu ne lasă atrași de numeroși alți stimuli, ori pentru a nu pica în capcana trecut/viitor. Starea de melancolie, ancorarea în amintiri, tipice trăirii în trecut dar și grijile de ieri, problemele de la muncă, ori insecuritățile viitorului, toate acestea ne pot face să nu trăim în prezent și să ne ancoram în trecut sau în viitor. Iar asta ne poate împiedica să ne bucurăm de ce trăim în prezent. Prin mindfulness, recapeți controlul asupra ta și asupra momentului pe care îl trăiești și te poți bucura de cartea citită fără să îți fugă mintea la o dificultate întâmpinată ieri, spre exemplu.

Aceasta practica poate prezice relatii mai satisfacatoare alaturi de o stare de bine, poate reduce anxietatea si starile depresive, dar si ruminatia.

Ceretarile arată că atunci când exersăm această capacitate practic remodelăm structura fizică a creierului nostru. (Citiți mai multe aici) Deși deținem deja capacitatea de a fi mindful, aceasta poate fi cultivată pentru a o putea stăpâni mai bine și pentru a reuși să trăim conștient. De asemenea, este demonstrat că această practică ne ajută să fim mai relaxați, să avem o mai bună capacitate de concentrare și să fim mai creativi.

În primul rând, această practică ne aduce beneficii datorită schimbărilor ce au loc în creierul nostru, astfel, practicând tehnici de minfulness vom fi mai empatici, mai self-aware, mai atenți, mai puțin impulsivi în gânduri și în reacții. De aceea putem spune că această practică poate prezice relații mai satisfăcătoare alături de o stare de bine, poate reduce anxietatea și stările depresive, dar și ruminația (valul de gânduri negative ce par de nestăpânit și ce par să ne blocheze capacitatea de concentrare).

Deși stilul de viață dezordonat pare să nu ne permită să rupem câteva minute pentru a ne relaxa, este necesar să facem asta pentru a atinge starea de bine la care aspirăm, body-mind-spirit.

Câteva exemple de exerciții pe care le putem practica pentru a ne goli mintea de aglomerația de gânduri sunt:

• respirația mindful/ conștientă – practic, acest exercițiu poate fi făcut în pauza de masă de la birou, sau acasă înainte de culcare, oricând, oriunde și presupune focalizarea atenției pe respirație. Inspiri și expiri încet, încercând să lași aerul să îți umple plămânii fără efort, de la sine. Încearcă să îți golești mintea și să nu te gândești la nimic în următorul minut, lasă-te liber să fii pur și simplu, să fii… și să respiri încet, încet.
• aprecierea conștientă – acest exercițiu presupune notarea la sfârșitul zilei a 5 lucruri pentru care am fost recunoscători. Lucrurile pot fi din cele mai simple, precum, bucuria resimțita când ți-ai revăzut prietenul, faptul că ai avut curajul să spui ce gândești, ori faptul că ai avut suficiente resurse pentru a-ți satisface nevoile.
• ascultarea conștientă – acest exercițiu presupune liberarea de orice judecare, sau critică, de orice etichetare pe care o facem în funcție de ce auzim. Acest exercițiu poate fi realizat ascultând o melodie nouă, de preferabil cu ochii închiși și căștile în urechi, pentru ca atenția să fie orientată către ce auzi. Pur și simplu asculți și te lași golit de orice etichetare a genului, numelui artistului ori versurilor piesei, înveți să te bucuri de ce auzi fără să pornești spre crearea preconcepțiilor.