Mai stai
Postat de
Iolanda Badea
in
Poezie
pe
Mai stai clipă, să te simt
Să te strâng, să te absorb cu ochii
Şi cu toate simțurile –
Tic-tac, se aud zgomotos două limbi mici
Ca să mă scoată din vrajă
Eram aici şi acum, dar acum…
Nu mai sunt.
Acum sunt vântul, care îți suflă şuvița după ureche,
Sunt frunza care te sperie pe umăr,
Sunt ridul din colțul gurii,
Atunci când îți aminteşti de noi.
Recomandări —
Blog
